marți, 3 aprilie 2012

Goodwine - revolutia vinului romanesc?

Am fost si eu, ca multa lume pasionata de vin, la targusorul organizat weekendul trecut la hotelul Pullman si cunoscut indeobste ca Goodwine - asa ca va voi tortura cu niste impresii succinte.

In primul rand - si ma voi intoarce la ideea asta - am vazut multi vizitatori, si mai ales un anumit tip de vizitatori: oameni relaxati, interesati de vin, care in mod evident se simteau bine si carora la facea placere interactiunea cu producatorii.

Apoi, am vazut si multa lume incantata de "revolutia" celor de la Cotnari si Jidvei. Din pacate am incercat doar seria "Owner's Choice" de la Jidvei si, desi nu sunt vinuri foarte pe gustul meu, sunt in mod sigur o imbunatatire vizibila fata de ce ofera in mod normal acest producator - si mai ales sunt vinuri care pot avea un bun succes de piata, atat din cauza stilului cat si a numelui Marc Dworkin. Aceasta ultima fraza contine insa mai multe cuvinte cheie: primul este numele lui Marc Dworkin - cand ai multi bani e usor sa aduci un consultant cunoscut, care lucreaza pentru crame din Bulgaria, Israel, Romania (doua) si China. Dar oare asta e cel mai bun drum de urmat din punctul de vedere al evidentierii particularitatilor soiurilor romanesti? Nu stiu daca e asa sau nu, nu sunt nici ultra-nationalist, ci doar sper ca rezultatul final va consta in vinuri deosebite, cu personalitate proprie si nu in lichide bune, dar identice cu multe altele. Al doilea cuvant cheie e "piata": efortul celor de la Cotnari si Jidvei trebuie apreciat, dar trebuie inteles si ca, pana la urma, factorul comercial este cel care i-a impins sa faca pasul asta - a inceput sa apara in Romania si o piata pentru vinuri premium, iar un alt mamut deja apucase sa faca primul pas catre ea. Cele cateva zeci sau sute de mii de sticle de vin bun care vor ajunge pe aceasta piata sunt o mica picatura fata de oceanul de plonk cu care aceiasi producatori vor continua sa inunde pana si ultimul magazinas din cel mai uitat catun al Romaniei. Nu, asta nu este nicio revolutie, e doar o mica schimbare. Insa e una in bine.

Pomeneam la inceput de publicul pasionat, interesat, care degusta si cumpara vin cu entuziasm - mi-a facut placere sa ma aflu in mijlocul acestei multimi, in ciuda evidentei inghesuieli - si poate pana la urma asta e adevarata revolutie de care are nevoie "industria romaneasca": din ce in ce mai mult public pasionat si din ce in ce mai multi producatori mici, care nu fac neaparat lansari senzationale sau cool, n-au nevoie de semnaturi celebre pe eticheta si nu fac vin doar pentru profit, ci si pentru ca gasesc o satisfactie reala in munca lor si sunt pasionati de lichidul asta care poate aduna atatia oameni laolalta intr-un spatiu asa mic. Sigur, nu toate vinurile acestor virtuali sau deja existenti producatori vor fi pe placul meu sau al altora. Insa, indiferent de cat de mult imi place mie cutare sau cutare stil, ce e important e sa fie mai multe vinuri facute cu pasiune - iar treaba asta nu se inventeaza peste noapte.

In final, pe un ton mai relaxat, vreau doar sa vorbesc despre vinurile care mi-au atras atentia, mentionand ca am degustat doar o mica parte din ce era disponibil:
- Albele si rosiile de la SERVE, din seria Vinul Cavalerului, stau din ce in ce mai bine de la an la an si sunt excelente ca vinuri de fiecare zi, si nu doar prin prisma raportului pret-calitate. Sigur, merita mentionata si arhicunoscuta gama Terra Romana - de data asta cu un Cabernet Sauvignon elegant in rolul principal.
- In timp ce pentru destui producatori 2010 a fost un an de cosmar, cei de la Prince Stirbey au aratat ca niste conditii meteorologice dificile pot duce la vinuri extraordinare. Albele lor din 2010 sunt vinuri cristaline, incisive, care nu au tone de parfum ci tone de caracter si personalitate. Chapeau! Cat despre rosii, am o mare nemultumire: e pacat ca vinurile astea sunt scoase pe piata atat de repede! Mi se par vinuri facute sa castige mult prin invechire; deschise prea devreme nu pot apreciate la adevarata lor valoare - nu de putine ori am auzit despre ele ca prea sunt apropiate ca stil de lumea noua sau ca pur si simplu nu sunt asa bune ca albele.
- Avincis fac vinuri elegante, echilibrate, baricate cu simt de masura, complexe dar in acelasi timp foarte usor de baut. Mi-au placut mult Feteasca Regala din 2010, atat in varianta simpla cat si in deja laudatul cupaj cu Pinot Gris 2011; dar si roze-ul si Cabernet Sauvignon-ul din 2010.
- De la Budureasca am cerut doar un Pinot Noir 2009 (eticheta neagra), care este probabil un vin destul de fructat, modern, dar baricat cu multa masura si care reuseste sa aiba destul echilibru si complexitate incat sa placa unei game largi de consumatori.
- De la Vinicola Averesti am incercat trei vinuri seci (Zghihara, Aligote si Feteasca Regala) cu multa personalitate si... aciditate, numai bune de pus la o masa cu oameni veseli si mancare buna.
- Si nu in ultimul rand Gramma - de la care am degustat doar Cuvee Visan 2010 si 2011, care mi-au placut mult. Insa ce mi-ar placea si mai mult ar fi sa vad ca apar si alti producatori cum sunt oamenii astia. Standul lor micut de la intrare emana mai multa energie pozitiva vini-viticola decat orice adunare de oameni la costume negre intr-un spatiu amenajat modern - si nici macar nu era nevoie sa degusti vinurile ca sa-ti dai seama de asta.

In final, tot ce ramane de vazut este daca cei de la SERVE, Stirbey ori Avincis imi vor ridica vila promisa. In orice caz, chiar daca asta se va intampla, sunt sigur ca oamenii din diviziile premium de la Jidvei si Cotnari ii vor gasi locatia si-o vor distruge - asa ca in final voi ramane la fel de sarac ca inaintea scrierii acestei postari.

3 comentarii:

  1. Am si eu cateva ganduri legate de Jidvei. Pe langa parfumurile exotice obtinute dintr-un climat racoros (!?), ce ma intriga sunt preturile de pornire: undeva la 50 de lei, din cate am inteles. Tipic romanesc; aducem un nume strain si destul de cunoscut, ne confectioneaza niste vinuri pac-pac si punem un pret de porc (ca altfel nu-i pot spune). Si inca ceva: cui se vor adresa pana la urma aceste vinuri? Bautorilor de SERVE, Oprisor, Davino, etc? Celor care beau Fata in Iarba? Ma indoiesc sincer ca prima categorie va da atatia bani si atat de repede pe vinurile de la Jidvei, avand alternative cel putin la fel de bune si chiar mai ieftine de la producatori premium; iar de a doua categorie nici nu poate fi vorba, aia nu vor da in veci atatia bani pe o sticla de vina, fie ea si de la Jidvei...

    RăspundețiȘtergere
  2. Ciprian, nu pot decat sa rezonez cu sentimentul tau vizavi de Jidvei. Vinurile erau intr-adevar exagerat (dupa parerea mea) de parfumate si lipsite de echilibru. Totusi, evit deocamdata sa fiu prea dur in privinta lor fiindca totusi 2011 a fost un an foarte cald si in plus cred ca au grabit un pic lansarea ca sa prinda Goodwine - sigur, asta nu e tocmai o circumstanta atenuanta ci e mai degraba expresia unei ratiuni pur comerciale.

    In privinta vanzarilor nu ma hazardez sa fac niciun pronostic: am vazut destui vizitatori impresionati de vinurile lor si pana la urma stilul asta chiar e destul de popular; n-as subestima nici numarul de oameni cu destula putere de cumparare incat 50 de lei sa nu prea conteze. In orice caz, asta e problema lor: eu in mod sigur nu am sa le devin client fidel.

    Ce ma intreb eu e daca oamenii astia chiar vor sa construiasca ceva durabil, sa imbunatateasca calitatea tuturor gamelor, sa se ingrijeasca bine de tot amarul de vie pe care il au; sau doar au adus un consultant, l-au platit foarte bine, au investit si in niste tehnologie pentru vinificare si gata - peste noapte au "gama premium".

    RăspundețiȘtergere
  3. Sorin, doar timpul va spune ce au de gand :) Mie a inceput sa-mi para doar o cursa intre mastodonti. Ati vazut bai ce au fct aia de la Murfatlar? Hai si noi :)) Poate gresesc, oricum nu e ceva rau in asta dar vorba ta, sa vedem cat o vor tine asa...

    RăspundețiȘtergere