joi, 19 iulie 2012

Dragaica Rosie 2010 - Oprisor

Banuiesc ca stie toata lumea ca este vorba de un cupaj de Cabernet, Merlot, Shiraz si Pinot Noir si ca 2010 a fost un an destul de dificil (desi acest lucru nu se vede in niciun fel in vinul de fata). Iar despre taria alcoolica nu pot sa va spun mare lucru. Asa ca sa trecem direct la fapte:

Visiniu tineresc, destul de intens, nu chiar opac.

Are un miros foarte intens, ce sugereaza un lichid dulce, o esenta de arome de fructe bine coapte si flori. Pentru cei interesati de detalii "sordide", domina parca cireasa, ajutata de senzatii puternic vanilate. In fundal s-ar putea simti, cu destula bunavointa, si piele ori tabac ori condimente, dar chestiile astea sunt atat de timide in fata senzatiilor fructate incat, daca nu cumva sunt iluzorii, oricum nu fac vinul mai interesant.

Asa cum ma asteptam, lichidul respectiv ii da si gurii aceleasi senzatii fructate si vanilate. Si, desigur, sugereaza rotunjime, corpolenta, dar si echilibru, desi aciditatea nu e tocmai ridicata. Taninii sunt copti dar fermi si abundenti, te fac sa vrei sa mesteci vinul insa nu usuca gura. Si, impreuna cu aromele puternice, persista foarte mult timp dupa inghitire.

Insa, din pacate, pentru mine intensitatea si persistenta nu sunt asa importante. Vinul e foarte corect, placut (in special la primul pahar), fructat, insa nu e foarte complex si nici tocmai interesant. As zice ca se gasesc o gramada de alte vinuri ca el, desi recunosc ca multe nu sunt facute la fel de bine.

Ca sa fac o paralela, nu e nimic in neregula ca un om sa fie bine imbracat, aranjat si dus pe la sala. Insa chestiile astea nu pot sa-i tina loc de personalitate. La fel cum conceptul si etichetele frumoase legate de "Oltenia profunda" nu au nicio legatura cu faptul ca vinuri in stilul asta pot fi facute, la fel de bine, in Italia sau China. Si nu pot ascunde nici faptul ca singurul soi "romanesc" vinificat de cei de la Oprisor este Feteasca Neagra, care de altfel nu se regaseste in acest cupaj si, dupa stiinta mea, nici in vreo gama mai sus de "La Cetate".

Dar vinul asta in sine probabil nu merita atata critica, fiindca, repet, nu e deloc rau.

3 comentarii:

  1. Nu ai mai postat de ceva timp pe blogul tau, astept sa revii cu noutati

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Intre timp am revenit cu vechituri :) - o postare despre un vin despre care mai scrisesem.

      De un an incoace, multa din energia pe care o dedicam blogului e dedicata unei foarte simpatice fetite. :)

      Ștergere
  2. am dat de tine intamplator si tre sa-ti spun ca imi place cum scri.Parca il vad pe sefu meu cum gustat si vorbeste despre vinuri cand le probeaza prima dat.Lucrez intrun magazin unde am de a face cu vinuri de la 90 de puncte in sus pana la 100.Din pacate nu sant amator de vinuri,desi am am gustat cte si de 100pc chiar si o guritza de Petrus "99.Ori cum sa sti ca ,dupa parerea mea,ai idee despre ce scri.Inca o data imi place ce scri si cum scri.Mihai

    RăspundețiȘtergere