joi, 30 august 2012

Château Stanca - un belgian la Chitorani

Ce poate face un muncitor modern in pauza de pranz? Sa mearga la cantina plasata convenabil la cativa metri de cladirea de birouri? Sa isi ia un sandwich de la vreun automat? Sa se uite la filmulete pe youtube?

Oricare din astea. Sau se poate sui in masina cu care polueaza zilnic orasul pentru a porni intr-o scurta plimbare. Pana la Chitorani. Prahova. La limita Dealului Mare. Pentru ca a citit, in cartea lui Cosmin Florescu Zidurean si Eugen Demeterca, ca un belgian face acolo vinuri bune.

Drumul e lung si aglomerat, enervant, iar Chitoraniul e un satuc la marginea Ploiestiului, cu vedere panormica catre o rafinarie. Undeva in dreapta, dintre gunoaie si iarba incredibil de verde, apare un indicator catre o biserica veche, directia e schimbata brusc si iata-ma in Chitorani. Ori Bucov, nu e foarte clar. Cineva imi indica drumul catre un conac aflat in renovare, dar habar n-are de belgian. Trec pe langa multi copii care se joaca, pe langa biserica sobra, aparent parasita dar cumva frumoasa si parca nelalocul ei. Pe drumul de pietris dinspre conac coboara un batran pe bicicleta, cu o fetita in spate. Il intreb de via batrana dar bine ingrijita de pe dealul din stanga. E a unei asociatii de producatori si va fi "replantata", fiindca produce mult mai putin decat via tanara de langa. Iar conacul e intr-adevar in plina renovare si nu e al niciunui belgian.

Am ratacit apoi pe drumuri laturalnice, printre randuri de vie bine ingrijita, printre multi copii care se jucau, intreband tot felul de oameni care se uitau amuzat ori neincrezator la mine. Nu existau conace in Chitorani, iar belgieni nici atat. Pana cand, convins ca batusem drumul degeaba, am luat-o in directia complet opusa si dupa doar doua intrebari am ajuns la al doilea conac. Cel renovat, al domnului Van de Maele, fost negustor de vinuri. Bineinteles, am sosit intr-un moment nu foarte potrivit, fiindca pe Google nu reusisem sa gasesc nici cea mai mica informatie de contact (si nici vreo alta referinta). Chiar si asa, in cele zece minute petrecute acolo, am avut timp sa intru in conacul frumos renovat si in crama amenajata intr-o fosta dependinta. Nu era nici pe departe un templu al modernismului in vinificatie, dar avea o presa cu membrana, cuve de inox si cateva baricuri. Insa omul mi-a vorbit cu mult drag, mi s-a parut mie, de via de zece hectare si patruzeci de ani, in mare parte Cabernet Sauvignon. Aici nu se faceau planuri de replantare.

Am uitat, din cauza unei mici guri de vin din 2011, de ce proprietatea se numeste . Sper sa ma intorc acolo si sa aflu pe indelete, fiindca locul are ceva foarte interesant dar greu de descris. Poate pur si simplu prezenta unui belgian in Chitorani. Sau sa fie de vina cautarea care mi-a aratat mai mult decat imi propusesem sa gasesc?

6 comentarii:

  1. Super descoperire,,,imi doresc cat mai multi producatori mici, de tip boutique winery in zona Dealul Mare!
    Sper sa ajung si eu cat mai curand...vinurile le-ai incercat? Cum sunt? Ceva preturi?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am incercat! :) Postez in curand ...

      Ștergere
    2. Strabunicii mei au avut o vie in Chitorani,in varful unui deal.Cabernet si Merlor sunt soiurile plantate,iar vinul....o delicatese!

      Ștergere
  2. Mai multe informatii gasiti aici:
    http://www.saptamana.com/link.php?id=4625119
    Sunt de prin 2004 aparute vinurile lor, vinuri interesante, iar oamenii sunt mai discreti (cu publicitatea si reclamele nu prea au cochetat).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mersi de completare! Ai incercat ceva de la ei?

      Ștergere
    2. De marketing&promovare ne ocupam noi. Gratis..:))

      Ștergere