joi, 10 ianuarie 2013

Feteasca Neagra Paganus 2007 - dupa 2 ani

Zilele trecute s-au implinit doi ani de cand am incercat prima oara vinul asta - ar fi deci un moment bun sa vedem cum a evoluat.

Pai... culoarea e cam la fel, un granat nu foarte stralucitor, dar fara indicii de batranete. Miroase regulamentar, a prune uscate si visine - cu intensitate medie si fara dimensiuni gemoase ori dulcegarii exagerate. Insa ce "functioneaza" foarte bine pentru mine e combinatia de arome pamantoase (tutun, pamant uscat) si piperate cu fructul asta relativ sobru.

Si gustativ lucrurile stau foarte bine, mai ales ca vinul s-a domolit semnificativ fata de acum doi ani - e armonios, neasteptat de echilibrat si catifelat fata de cum il tineam minte, usor de baut. Aciditatea si taninii inca usor perceptibili ma fac sa cred ca mai are potential de evolutie insa, ca sa folosesc un cliseu, e foarte bun de baut si acum.

E clar ca asta e genul de vin care nu genereaza hype, nu vei gasi necunoscuti care sa ti-l recomande ca fiind foarte bun (o exprimare pe care o aud tot mai des despre diverse vinuri care in general nu-mi prea plac). Eu unul insa il recomand celor care apreciaza o Feteasca mai retinuta si cu un pic mai multa complexitate. Mai ales ca poate fi gasita, pentru cunoscatori sau norocosi, chiar si la 25 de lei (in weekend de exemplu, la piata volanta din Nerva Traian).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu